Sebi's blog

ora 13.30
Stiu ca v-ati obisnuit sa primiti mesajele numai de la Horatiu, dar veti accepta desigur si un mesaj de la mine.
Asa cum v-a spus Horatiu, ieri au fost internati si pregatiti pentru transplant. Desigur o zi destul de grea pentru noi toti dar acum, daca privesc in urma, a fost o zi buna, cu micile ei intimplari haioase pe care speram sa le povestim intr-o zi razind. Dar noaptea a fost destul de grea si pentru noi si cred ca si pentru Sebi care parca a simtit ceva. A fost foarte agitat toata noaptea iar dimineata cind a adormit mai bine a fost sculat pentru baita, pentru verificari, tinut nemancat… o bucurie. Pe Horatiu l-am condus la sala de operatii in jurul orei 7. Apoi pe la ora 11 l-au chemat si pe Sebi. L-am tinut in brate la anestezie si practic l-am vazut (pentru prima oara) cum se moleseste si miscarile ii devin haotice. Apoi a adormit iar eu am plecat paingand. In sala de linga noi erau foarte multe capete de chirurgi aplecate peste o masa. Am aflat ca acolo este Horatiu. Dar atat. Acum suntem acasa (eu si bunica) si asteptam cu nerabdare un semn despre unul din cei doi pui ai mei. Pentru ca azi l-am simtit si pe Horatiu ca pe un “puiut”.
ora 15.00
Au sunat ca Horatiu aproape a terminat, il inchid si Sebi deja asteapta ficatelul. La 16.00 l-au dus pe Hory in Sala de terapie intensiva. Cind ne-am dus la el s-a trezit si cu o voce slaba a intrebat “Ebi?”
Era bine, totul parea ok, toate semnele vitale foarte bune, echografia abdominala arata ca circulatia in artera hepatica este buna. Totul era ca la carte, Slava Domnului. Coordonatoarea de transplant i-a zis ca are un ficat frumos, ca a avut mare grija de el.
ora 19.30
Am iesit intimplator pe culoar si am fost intrebate daca l-am vazut pe Sebi. Am zburat la el si l-am gasit dormind linistit. A venit o asistenta care ne-a explicat totul, pe scurt Sebi este perfect. Asa s-a exprimat. Echografia abdominala arata si la el ok. La 2h de la transplant l-au extubat si a respirat singur foarte bine. A avut o noapte buna… Dimineata am aflat primul semn ca ficatul functioneaza. Bilirubina a scazut de la 18 la 8 in doar citeva ore. Si stiti ce? Se vede, in special in albul ochilor. A facut un picut de febra, 37.5 dar am inteles ca post operator nu-si fac probleme decit de la 38.5 in sus. Acum i-am lasat pe amindoi dormind si am zburat sa va dau repede aceste vesti bune.
Va pupam si va multumim pentru tot.

Irina

P.S. Stiu ca Horatiu va scria mult mai poetic dar ma grabesc sa nu se inchida la internet. Promit sa va scriu si eu mai poetic data viitoare. Sau pina atunci poate Horatiu sa-si reia acest bun obicei. O noapte buna tuturor.

Iata-ne inaintea momentului cel mare, cu tot cu emotiile de rigoare. Emotiile sunt inmultite de ingrijorarea noastra legata de raceala nevindecata inca a lui Sebi. Dar medicii de aici nu-s ingrijorati. Tocmai am avut o lunga si fructuoasa intrevedere cu coordonatoarea de transplant, Magda Janssen. Am fost informati asupra protocolului legat de operatia in sine (cu multe detalii), asupra riscurilor (care desi sunt putine sunt totusi prezente) si despre cum si ce va fi in perioada imediat urmatoare operatiei. Transparenta de care dau dovada specialistii de aici este linistitoare. Revenind la Sebi, dupa o aparenta vindecare a racelii, ieri au aparut mucisori din belsug, iar azi a revenit tusea. Au recoltat secretii dar nu a crescut nimic. Asta e semn bun, pentru ca nu este infectie. Oricum, maine dupa ce ne internam, atat Sebi cat si eu vom fi reverificati.
Recapitulez acum programul:
– joi, 14 dec ora 15:00 ne internam. Sebi la aceeasi unitate de pediatrie (U92) in care a facut toata evaluarea pregatioare, iar eu cel mai probabil la U22.
– vineri 15 dec, pe la ora 7:00 dimineata incep eu pregatirea pentru operatie (anestezie, perfuziile etc.) si apoi intru.
– pe la 10:00 incepe si Sebi pregatirea si apoi intra si el in operatie. Durata estimata a interventiei este de cca. 9h la Sebi si cca 6h la mine.
– dupa interventie, fiecare din noi va fi la terapie intensiva. Sebi cateva zile, in functie de evolutie, eu o zi, maxim.
– saptamana viitoare daca totul e OK Sebi se afla la U92, la pediatrie.

Nu stiu cand vom putea face urmatoarea actualizare a site-ului. Din acest motiv va uram de acum sa aveti cele mai faine Sarbatori. Va multumim tuturor pentru ca sunteti alaturi de noi si ca ati facut posibil transplantul de care beneficiaza Sebi.
Sa ne auzim in curand cu vesti bune!

Horatiu

PS.: cei care doresc sa sune sa afle starea lui Sebi, sunt rugati s-o faca dupa ora 21:00 (22:00 la Bucuresti) la numarul +32 2 764 6185 (numarul nostru de telefon din camera).

Pe 6 decembrie am avut o lunga intalnire cu coordonatoarea de transplant, Magda Janssen. Noi am avut mai multe intrebari la care am gasit raspuns in urma discutiei cu ea. Intrebarile erau legate de pregatirea noastra pentru operatie, si de recomadari pentru perioada de dupa. Insa, la sfarsitul intrevederii o intrebare era inca fara raspuns: cand vom fi operati? Nu era nimic sigur inca… Ne-a explicat ca se rezolvase problema echipelor de chirurgi. E nevoie de doua echipe, una pentru Sebi (care va realiza transplantul, condusa de prof. dr. Jean de Ville de Goyet) si una pentru mine (care va face rezectia unui fragment din ficatul meu si condusa de prof. dr. Raymond Reding). Totodata, e nevoie de doua sali de operatie. Exista si varianta utilizarii unei singure sali, am fi operati pe rand, intai eu, apoi Sebi. Dar medicii nu agreeaza aceasta varianta pentru ca fragmentul de ficat extras de la mine ar fi stat prea mult timp “afara”. La momentul discutiei noastre exista doar o sala disponibila. Mai era nevoie de una. Si iata ca aseara, pe la sase, am fost sunati si informati ca suntem programati. Nu 100% dar 99,9% pe 15 decembrie, vineri, vor face transplantul.

Mai repede decat ne-am imaginat cand am venit la Bruxelles. Si mult mai repede decat ne imaginam la inceputul campaniei (5 septembrie 2006). Precis e mana Mosului aici. Fie el Saint Nicolas, Papa Noel sau oricum i-am spune. De Sarbatorile de iarna Sebi va primi un ficat. Vroiam sa scriu “ficat nou”, numa’ ca fragmentul va fi extras dintr-unul care are aproape 34 de ani. Dar in stare perfecta pentru transplant.

Asadar suntem emotionati. Dar la Cliniques Universitaires Saint-Luc suntem pe maini bune. Si suntem si optimisti. Optimismul ne e sustinut chiar de nazdravanul de Sebi, care in ultimile zile e cu totul altul. Se pare ca aerul de Bruxelles ii prieste. In plus, suntem permanent cu el, lucru care il incanta. Este vesel, vorbaret, jucaus. A evoluat mult, in sens pozitiv.

Saptamana viitoare, cu o seara inainte de transplant (joi, 14 decembrie, cand Sebi va implini 2 ani si 3 luni) ne vom interna si ne vom pregati pentru operatie. Dupa transplant Sebi va ramane la terapie intensiva aproximativ o saptamana, depinde mult de cum va evolua, apoi inca internat o perioada si urmarit indeaproape. Asadar Craciunul il va petrece in spital. Eu, cred ca voi sta maxim doua zile la terapie intensiva si apoi cel mult o saptamana internat. Insa dupa ce ies din terapie voi putea sa-l vizitez pe Sebi. Abia astept.

Tot saptamana viitoare, probabil miercuri, voi face ultima actualizare a site-ului inainte de operatie. Voi reveni, insa, cat de curand.

Ganduri bune tuturor,
Horatiu

A venit Mos Nicolae!

Ca sa fiu mai exact a venit Saint Nicolas. Belgienii, ca mai toti europenii vestici, dau o importanta mare sarbatorii de Sfantul Nicolae. Unii chiar considera chiar ca Saint Nicolas este mai important ca Papa Noel. Sfantul Nicolae e un mosneag simpatic a carui infatisare se deosebeste de a lui Mos Craciun doar prin prezenta unui toiag in locul sacului cu cadouri si prin faptul ca poarta pe cap o boneta specifica pe care este prezent semnul crucii.
Asemenea lui Papa Noel, si Saint Nicolas este incantat sa ofere cadouri copiilor cuminti. Si cum Sebi a fost (aproape) cuminte in ultima vreme, a fost invitat sa participe la venirea Mosului in Spitalul Saint Luc. Evident, cand Mosul l-a chemat pe Sebastièn (am scris bine, asa ii zic francofonii astia lui Sebi) sa schimbe cateva vorbe, micutul a inceput sa miortaie si brusc n-a mai vrut la Mosul. Noroc ca Mosul, care era insotit de un spiridus, a avut rabdare cu Sebi. Si uite asa pustiul a mai primit cadou o jucarie. La petrecerea data in cinstea Mosului au fost prezenti toti copiii cu probleme de ficat din sectia de pediatrie. Unii din ei proaspat transplantati (si se simteau bine, evident) altii in asteptare, ca si Sebi.
Spun in asteptare pentru ca inca nu avem confirmarea datei exacte pentru transplant. Se pare ca operatia e programata pe 13 sau pe 15 decembrie 2006.

Viroza lui Sebi, de care aminteam saptamana trecuta, nu s-a vindecat chiar imediat. Febra a disparut repede, asa cum aparuse, dar cand sa zicem ca a trecut, a aparut tusea. Acum si asta e pe trecute. Speram sa se vindece repede pentru ca trebuie sa facem si vaccinurile restante pana in transplant. Iar pentru asta nu avem nevoie de raceala sau vreo infectie.
Sambata seara Sebi e invitat de Rombel.com – Români din Belgia la Petrecerea Rombel 2006. Si aici va veni Mosul. Daca e cuminte si ii trece complet tusea.

Va dorim ca tuturor Mos Nicolae sa va aduca bucurii si sanatate.
Sarbatori Fericite!